feminism

Printesa din turn

Posted on July 10, 2010 at 9:10 am

In toate povestile pe care le-am citit (si cred ca au fost sute daca nu mai multe), ea are mereu rolul de damsel in distress care zace in turn si asteapta sa vina el sa o salveze, chiar daca ar putea impleti singura cateva cearsafuri si s-ar scuti astfel de o viata intreaga de remarci de genul “Nu ma cicali sa te ajut cu curatenia/copiii/cumparaturile/. Da-mi inca o bere si nu uita ca te-am salvat din turn. Tre sa-mi fii recunoscatoare”. Care turn cred ca simbolizeaza de fapt singuratatea, spectrul unei vieti intregi ca fata batrana. Iar el o salveaza de rusinea asta acceptand cu magnanimitate sa se insoare cu ea.

Mai jos, varianta reala - de fapt, intotdeauna ea il salveaza pe el - din toate porcariile in care se baga singur, de toti demonii personali etc. Se lupta pentru el, calca peste cadavre, trece prin foc si apa, il ocroteste si ii ofera refugiu. Si daca arata ca Charlize, cu atat mai bine:)

Varianta reala

Despre femei

Posted on May 29, 2010 at 11:45 am

Ciudata chestie si feminismul asta, care ne-a adus voturi, slujbe, salarii aproape egale cu ale barbatilor, divort, avort, sex and the city etc. Sincer n-as fi vrut sa traiesc in epoca Mad Men, indiferent cat de misto se imbracau femeile si chiar daca si acum suntem in primul, in al doilea, al treilea si al zecelea rand judecate dupa cum aratam si de-abia pe undeva pe la coada dupa ce avem prin cap. Macar nu mai suntem vazute ca sursa tuturor relelor din lume, niste Circe pacatoase care ii ademenesc pe bietii barbati catre pierzanie, niste vrajitoare numai bune de ars pe rug - la propriu.

Continue reading Despre femei…

Criza varstei mijlocii la femei: love story cu detergentul

Posted on September 7, 2009 at 2:04 pm

De obicei nu ma uit la reclame pentru ca mi se par, in general, plicticoase si stupide (cu mici exceptii, care oricum nu justifica un numar atat de mare de ‘creativi’). Dar intr-o seara, am ramas absolut fascinata de o reclama la un detergent cu levantica. Cred ca am fost atrasa de cuvantul levantica, deoarece, ca sa ma exprim elegant, am o oarecare obsesie: crema, odorizantul de camera, ceaiul, ciocolata, lichidul de curatat vase - toate sunt cu levantica la mine. Cred ca pana si cainele miroase a levantica.

Deci eram un telespectator destul de captiv, pana cand am trecut la faza oripilare. Cand mi-am dat seama ca detergentul ii vorbea femeii, asa ca un fel de Latin lover, iar ea ii raspundea. Si astfel se tesea sub ochii nostri o idila romantica intre o femeie de varsta mijlocie si … detergentul ei.

Desigur, dupa ce in studentie am lucrat ca translator pentru sute de focus grupuri, nu mai am nicio iluzie sau asteptare in ceea ce priveste reclamele la produse de genul asta - detergent, inalbitor, balsam etc. Toate infatiseaza femeia care se ocupa de treburile casnice ca o gospodina complet zombificata, care nu mai doreste altceva de la viata decat sa spele cu o anumita marca de detergent si sa frece baia cu crema minune. Dar acest love story intre gospodina si dero chiar mi s-a parut creepy.

Nu ca as fi vreo feminista inversunata (merg mai degraba in directia ’suntem egali dar diferiti’ decat “o femeie poate face orice face un barbat’ - fals si complet aiurea, pentru ca nu ne ajuta cu nimic, ba dimpotriva), dar chiar m-a apucat o furie demna de Germaine Greer sau Judith Brown. Adica ei cand ajung la varsta mijlocie ii pocneste criza si isi cumpara o masina sport rosie si o sotie care ar putea sa le fie stranepoata, iar noi, la aceeasi varsta, incepem sa vorbim liric cu detergentul??? Pentru asta s-au aruncat sufragetele sub copitele cailor? Pentru asta si-au ars feministele sutienele?? (intre noi fie vorba, alta chestie cu care nu sunt de acord, mai ales daca sutienele erau frumoase). Ca sa ni se arate pe nu stiu cate posturi teve ca pe la 40 si ceva de ani e bine sa incepem sa ne conversam cu punga de detergent????????? Pana si eroina lui Charlotte Gilman vorbea cu tapetul, nu cu apretul sau cu lesia…

Top